Dumnezeu ii ai pe cei buni, puternici, adevarati!
Gheorghe Dinica un titan al artei a plecat acolo sus sa ii tina de urat Celui Care Cu Multa Intelegere Ne Priveste.
Dupa ce l-am vazut in Cenusa Imperiul....aproape l-am divinizat.....mergeam in Timisoara la orele pranzului sa ii vad filmele....
Peste ani, viata mi-a oferit prilejul de lucra impreuna. era ca piatra. dar om......A jucat in Razboi in bucatarie, ii placuse mult scenariul, scris de Rasvan Popescu, un rol fara cuvinte. Un tata ungur intolerant cu fica lui care se indragostise de un soldat roman dezertor din timpul evenimnetelor de la Tg Mures...Era exact ca tata mi-a spus o doamna din secuime.....Am vazut filmul in doua seri, la Oradea, si Tg Mures, pline de tineri, care ar fi fluierat imediat daca ceva ar fi fost aiurea. Dinica era perfect. Intepenea sala!
Dumnezeu sa-l odihneasca!
miercuri, 11 noiembrie 2009
luni, 9 noiembrie 2009
cu 20 de ani in urma!..daramarea zidului berlinului!
Cu 20 de ani in urma s-a daramat un zid! A fost mai mult decat un semn! Ca ceva impotriva firii si mersului natural al lucrurilor trebuia sa ia sfarsit.....A luat! S-a terminat o dictatura, nu doar a proletariatului, ci si a terorii....nici o dictatura nu eterna....e de dorit sa se termine cat mai repede!
A fost un comunism negru, etern gri in Romania, iar daramarea zidului a fost un semn ca imposibilului e foarte posibil! Intr-un imperiul al terorii fost un semn divin!
A fost un comunism negru, etern gri in Romania, iar daramarea zidului a fost un semn ca imposibilului e foarte posibil! Intr-un imperiul al terorii fost un semn divin!
joi, 5 noiembrie 2009
a plecat acolo sus......C.C. Buricea-Mlinarcic
Ieri noapte, dinspre 3 spre 4 noiembrie, ne-a parasit subit si stupefiant Cristian Buricea-Mlinarcic, un om de mare intelepciune, generozitate, cuprindere, toleranta, intelegere si multe altele...Un critic teatral mai mult decat inspirat si reflexiv, un om de carui prietenie sincera si calda am avut sansa sa ma bucur in multi ani. In ultimii ani s-a aseza la Cluj, pe deal, cu sotia Miruna Runcan si fiul Vladimir. Orasul ii pria, facultatea asisderi, mediul universitar il implinea.
Sunt sigur ca acolo sus, e intr-o gradina a bunatatii si intelegerii, de unde adeseori gandurile sale se vor duce spre cei doi atat dragi lui: Vladimir si Miruna!
Sunt sigur ca acolo sus, e intr-o gradina a bunatatii si intelegerii, de unde adeseori gandurile sale se vor duce spre cei doi atat dragi lui: Vladimir si Miruna!
joi, 15 octombrie 2009
STAPANUL PODULUI
eram kinder pe strada 1 mai
in anii cica faini ai lui ceasca
si zilnic ne caram in parcul cu trandafiri
sa culegem dupa ploaie
pe zece lei o punga de ciuperci
mai si pescuiam pe crisul alaturat
unde in fiecare vara se inecau la baraj vreo doi, trei...
vara era foarte fain
si intr-un an a aparut unul vincze
baiat bun si blond si ungur
taica-su facuse ceva puscarie
cred ca asa de-a moaca
dar vincze era smecher mare si ne vrajise intr-una
de strangeam bani
multi vreo 25 lei
pentru ca vincze sa sara de pe pod in cris
de la vreo cinci metri fehes
in marea nostra admiratie
noi aliniati unul langa altul pe malul crisului
cu inima cat un purice
ne uitam la el cum mergea pe balustrada podului
el stapanul podului!
mergea pana la mijlocul crisului unde in apa sarea
era un rege, tarzan, tare nu gluma!
nebunia lui si obsesia
era sara cand trecea tranvaiul!
isi regla mersul incet, ca o felina, cand tranvaiul pe pod intra
iar vatmanul care il observa
si de indata frana, incetinea si oprea
exact in centrul podului
iar abia atunci vincze sarea in marele cris
natural pe banii nostri cei 25 de lei!
Dar era vedeta, tarzan, rege!
Nimeni nu comenta,
sincer nu prea imi placea de el ca ne trombea cam mult
nu citea nimic era plin de ghisesturi
totusi cand peste ani si el la bulau a ajuns
am fost oleaca trist
caci eu niciodata nu fusesem tarzan ca si el!
sa opresc tranvaiul pe pod!
Sa fiu stapanul podului!
in anii cica faini ai lui ceasca
si zilnic ne caram in parcul cu trandafiri
sa culegem dupa ploaie
pe zece lei o punga de ciuperci
mai si pescuiam pe crisul alaturat
unde in fiecare vara se inecau la baraj vreo doi, trei...
vara era foarte fain
si intr-un an a aparut unul vincze
baiat bun si blond si ungur
taica-su facuse ceva puscarie
cred ca asa de-a moaca
dar vincze era smecher mare si ne vrajise intr-una
de strangeam bani
multi vreo 25 lei
pentru ca vincze sa sara de pe pod in cris
de la vreo cinci metri fehes
in marea nostra admiratie
noi aliniati unul langa altul pe malul crisului
cu inima cat un purice
ne uitam la el cum mergea pe balustrada podului
el stapanul podului!
mergea pana la mijlocul crisului unde in apa sarea
era un rege, tarzan, tare nu gluma!
nebunia lui si obsesia
era sara cand trecea tranvaiul!
isi regla mersul incet, ca o felina, cand tranvaiul pe pod intra
iar vatmanul care il observa
si de indata frana, incetinea si oprea
exact in centrul podului
iar abia atunci vincze sarea in marele cris
natural pe banii nostri cei 25 de lei!
Dar era vedeta, tarzan, rege!
Nimeni nu comenta,
sincer nu prea imi placea de el ca ne trombea cam mult
nu citea nimic era plin de ghisesturi
totusi cand peste ani si el la bulau a ajuns
am fost oleaca trist
caci eu niciodata nu fusesem tarzan ca si el!
sa opresc tranvaiul pe pod!
Sa fiu stapanul podului!
cum era viata pe calea 1 mai!
eram kinder in oradea
inante de anii 70
iar ai mei locuiau pe calea 1 Mai
vis a vis de marele hotel dacia
ore in sir ne uitam de pe trotuar
la sirul ne masini cehesti si poloneze si nementesti
ce intruna goneau spre mare
mare, mare, mare, marea albastra
marele litoral romanesc
unde ajungean si noi la tabara navodari
de jucam perinitasiarinjimjim
de diminineata pana seara
era fain daca la tabara internationala
plina de nemti-cehi-polonezi
cu care schimbam gume, insigne, cravate aiurea
de ii pacaleam ziceam nonstop
si 13 zile stateam si reveneam acasa pe calea 1 mai
cu reviste nemtesti si tricouri cehesti
ma dedeam mare ca jucam foti in poarta
si vorbeam franceza cu aia care tot plecau spre mare
seara ne asezam pe banca in pauza la ascunsa pierde turma
mai steam de vorba si ii barfema de aia de etajul unul
din blocul vecin fain si maro
toti fusesera sefi mari la secu
si dati degraba afara dar inca cu mari relatii
de erau niste domni adevarati
erau domni unul si unul
fie inca unul profesor fie altul smecher mare vindea aspargus la italieni
noi eram doar kinderi
care ne umplema orele cu foti si visuri de amor
si povestile pe soptite
cu stirile de la sant
pe care de la cinci le ascultau zilnic babaci!
inante de anii 70
iar ai mei locuiau pe calea 1 Mai
vis a vis de marele hotel dacia
ore in sir ne uitam de pe trotuar
la sirul ne masini cehesti si poloneze si nementesti
ce intruna goneau spre mare
mare, mare, mare, marea albastra
marele litoral romanesc
unde ajungean si noi la tabara navodari
de jucam perinitasiarinjimjim
de diminineata pana seara
era fain daca la tabara internationala
plina de nemti-cehi-polonezi
cu care schimbam gume, insigne, cravate aiurea
de ii pacaleam ziceam nonstop
si 13 zile stateam si reveneam acasa pe calea 1 mai
cu reviste nemtesti si tricouri cehesti
ma dedeam mare ca jucam foti in poarta
si vorbeam franceza cu aia care tot plecau spre mare
seara ne asezam pe banca in pauza la ascunsa pierde turma
mai steam de vorba si ii barfema de aia de etajul unul
din blocul vecin fain si maro
toti fusesera sefi mari la secu
si dati degraba afara dar inca cu mari relatii
de erau niste domni adevarati
erau domni unul si unul
fie inca unul profesor fie altul smecher mare vindea aspargus la italieni
noi eram doar kinderi
care ne umplema orele cu foti si visuri de amor
si povestile pe soptite
cu stirile de la sant
pe care de la cinci le ascultau zilnic babaci!
sâmbătă, 10 octombrie 2009
Nu am auzit politicieni sa emigreze!..un text de Petre Craciun
Nu am auzit vreodată să emigreze din România un politician...
Acordarea Premiului Nobel pentru literatură scriitoarei germane de origine română, Herta Müller, ne oferă prilejul unei meditații legate de modul în care știm, noi românii, să ne apeciem valorile. Herta Müller s-a născut în 1953, în Niţchidorf, judetul Timişoara, unde a și studiat germanistica. A fost membră a"Grupului de Acţiune Banat" Aktionsgruppe Banat, format din studenţi şi scriitori de etnie germană, cetăţeni români, care aveau o atitudine protestatară, neacceptată de regimul comunist, ceea ce a adus-o în atenţia Securităţii.
Herta a fost concediată şi expediată pentru reeducare într-un "mediu muncitoresc sănătos" la întreprinderea "Tehnometal". A plecat din țară, fiind ”vândută”, practic, de regimul comunist statului german, contra unei sume de 8.000 dolari. Atât valora, în mintea reprezentanților regimului comunist, un etnic german din țara noastră. În România, scriitoarea care acum primește premiul Nobel, a publicat un singur volum, "Niederungen" - "Ţinuturile joase", apărut în 1982, după o puternică confruntare cu cenzura, care i-a limitat simţitor manuscrisul.
În Germania, Herta Müller a devenit autoarea unei opere remarcabile, cărțile sale fiind traduse în 20 de limbi de mare circulație. Este membră a Academiei Germane pentru Limbă şi Poezie și se află la cea de-a treia nominalizare la Premiul Nobel.
Exemplul Hertei este departe de a fi singular. Din România au plecat, pentru a se putea afirma, personalități remarcabile. Eugen Ionescu, Emil Cioran, Constantin Brâncuși, sunt numai câteva dintre ele. Toți trei au decis că se pot exprima mai bine în alte culturi care îi înțeleg și îi valorizează mai bine.
Din România au plecat, unii chiar au fugit de-a dreptul, riscându-și viața, sportivi extraordinari, cum ar fi Nadia Comăneci sau Miodrag Belodedici. Anual pleacă mii de studenți la studii în străinătate și puțini sunt cei care se mai întorc în țară. Mulți dintre ei ajung să lucreze pentru mari companii, universități de renume, firme de avocatură etc. Avem scriitori de origine română care trăiesc și scriu în Europa, în America sau chiar în îndepărtata Australie.
De ce pleacă toți acești oameni? Confortul material este poate printre ultimele cauze care determină decizia unor oameni de cultură, a unor intelectuali de a părăsi țara și limba în care au crescut pentru a adopta alte culturi. Este vorba despe altceva. Noi, românii, ne-am obișnuit să ne apreciem mai mult după ce murim sau după ce plecăm pe alte coordonate. ”Un român bun este un român mort”, scriam cândva într-o revistă. Cât suntem aici și suntem în viață, ne arătăm unii pe alții cu degetul, ne găsim defecte, ne descoperim beteșuguri care să ne dea jos de pe postamentul pe care ni l-am construit singuri, prin valoare, inteligență, muncă. Nu toți pot trăi într-un mediu ostil valorilor adevărate, într-o societate care încurajează promovările strâmbe în politicile de resurse umane. Sunt oameni care preferă să își părăsească locurile natale, pe care le iubesc, să își lase părinții și prietenii și să trăiască lângă oameni pe care nu i-au văzut niciodată, dar știu să aprecieze drept munca lor.
Au plecat batalioane întregi de oameni din această țară. Oameni valoroși și muncitori. Nu am auzit vreodată să plece, să emigreze un politician, să se scârbească atât de tare de ”profesia” lui încât să dea România pe alea străinătățuri. Politicienii nu pleacă, ei stau aici, creează și întrețin sisteme care îi fac pe ceilalți să plece și să privească de la depărtare ce se întâmplă cu țara lor.
Acum, când unul dintre acești oameni de valoare a primit o astfel de recunoaștere mondială, ne aducem și noi aminte că există Herta Müller. Este o atitudine penibilă, care întărește sentimentul că Herta a avut dreptate atunci când s-a hotărât să aleagă o altă limbă și o altă cultură.
Petre Crăciun
un text care imi face deosebita placere sa il public.........cu acceptiunea natural al autorului
vineri, 9 octombrie 2009
moartea unui sef de stat!
atat de mult a plouat in acea zi
nenorocita si trista
cand eram la gradi
si mama, mamica mea nu mai venea.....
ploua intr-una...
si nu venea....
tantile educatoare ne impingeau in colturi
noi cu jucariile nu ne mai jucam
ploaia lovea la ferestre intr-una
si mama nu venea
era un plicits intr-una
si o suparare imensa ca ea si altele mamici tot intarziau
iar noi nimica nu stiam
pana intr-un tarziu
dupa mai multe ore
cand a venit sa ma ia
si am aflat ca murise dej
si-l ingropasera in tristete si plansete
si nu mai stiu pe unde i-au carat pe toti...
si nu stiu pe unde de la institut pe mama o plimbasera
in ploaie de la dimineata pana seara
si ea si altele abia intr-un tarziu...
ajunsera sa ma ia acasa
ploua enorm
si din travai ploua si era trist
tare m-am supara pe dej
ce viata ce chin si pe ce ploaia mama umblase
iar pe tata cand santul il asculta si injura
si ep dej si pe ceasca, mai abitir
de indata il intelegeam....
nenorocita si trista
cand eram la gradi
si mama, mamica mea nu mai venea.....
ploua intr-una...
si nu venea....
tantile educatoare ne impingeau in colturi
noi cu jucariile nu ne mai jucam
ploaia lovea la ferestre intr-una
si mama nu venea
era un plicits intr-una
si o suparare imensa ca ea si altele mamici tot intarziau
iar noi nimica nu stiam
pana intr-un tarziu
dupa mai multe ore
cand a venit sa ma ia
si am aflat ca murise dej
si-l ingropasera in tristete si plansete
si nu mai stiu pe unde i-au carat pe toti...
si nu stiu pe unde de la institut pe mama o plimbasera
in ploaie de la dimineata pana seara
si ea si altele abia intr-un tarziu...
ajunsera sa ma ia acasa
ploua enorm
si din travai ploua si era trist
tare m-am supara pe dej
ce viata ce chin si pe ce ploaia mama umblase
iar pe tata cand santul il asculta si injura
si ep dej si pe ceasca, mai abitir
de indata il intelegeam....
spe km pentru cel mai dulce sarut din lume!
A fost de mult
cand eram student la poli
si aveam restante o multime!
vara trebuia sa invat o gramada....
ai mei ma taiau de la portie si banii de vacanta!
iar intr-un an m-am angajat in constructii
la izolatori, turnam smoala pe blocuri
cu unii ce mancau slana la zece si un sfert de pe ziar,
municitori unul si unul, barbati adevarati
am lucrat vreo trei saptamani
dand lovitura la un siloz de zahar si luan vreo trei mii
bani unul si unul cu care la mare sa te duci
DARRRRRRRRR baietii inebunisera cum sa dea lovitura
zahar-tucar-sa isi umple cat mai mult plasele
cu zahar bun pentru de toate si la mare lipsa in casa!
i-a venit ideea lui gyusi
sa umple cazanul de smola cu care incinsese smaoala turnata
pe silozul de 5 etaje
iar apoi dupa ce in ultima zi l-au umplut
pe deasupra au turnat un start subire de smoala
ca un fel de camuflaj
Asa am iesit fara problema din curtea uzinei unde erau silozurile
de controluirle de la poarta am scapat usor
spre oras am pornito de indata
dar nasol-ghinion-cand nu te asteptai
orasul era blocat ca venea Ceasca la vanatore
ceasuri intregi, pe ploaie, am mers pe langa oras pana sa ajungem
la santier unde toalele le vom schimba
iar de aici cu hahar in plasele pline acasa
dupa ce pojghita de smoala Gyury o sparsese
asa ajunsera fiecare acasa cu plase de tucur bun
sa inburojezeze inima consortei ce cu pofta si drag
cand intra pe poarta
il saruta
asa ca deci
multi km si ore pe ploaie
pentru un cel mai dulce sarut din lume...........
cand eram student la poli
si aveam restante o multime!
vara trebuia sa invat o gramada....
ai mei ma taiau de la portie si banii de vacanta!
iar intr-un an m-am angajat in constructii
la izolatori, turnam smoala pe blocuri
cu unii ce mancau slana la zece si un sfert de pe ziar,
municitori unul si unul, barbati adevarati
am lucrat vreo trei saptamani
dand lovitura la un siloz de zahar si luan vreo trei mii
bani unul si unul cu care la mare sa te duci
DARRRRRRRRR baietii inebunisera cum sa dea lovitura
zahar-tucar-sa isi umple cat mai mult plasele
cu zahar bun pentru de toate si la mare lipsa in casa!
i-a venit ideea lui gyusi
sa umple cazanul de smola cu care incinsese smaoala turnata
pe silozul de 5 etaje
iar apoi dupa ce in ultima zi l-au umplut
pe deasupra au turnat un start subire de smoala
ca un fel de camuflaj
Asa am iesit fara problema din curtea uzinei unde erau silozurile
de controluirle de la poarta am scapat usor
spre oras am pornito de indata
dar nasol-ghinion-cand nu te asteptai
orasul era blocat ca venea Ceasca la vanatore
ceasuri intregi, pe ploaie, am mers pe langa oras pana sa ajungem
la santier unde toalele le vom schimba
iar de aici cu hahar in plasele pline acasa
dupa ce pojghita de smoala Gyury o sparsese
asa ajunsera fiecare acasa cu plase de tucur bun
sa inburojezeze inima consortei ce cu pofta si drag
cand intra pe poarta
il saruta
asa ca deci
multi km si ore pe ploaie
pentru un cel mai dulce sarut din lume...........
Cum te razbuni si cum dai lovitura pe vremea lui ceasca!........
Cand eram kinder pe vremea lui Ceasca
Jucam foti in curte la blocuri de dimineata pana seara!
Pana la epuizare..
Eram foarte fericit
Cand mama ma trimtea la cumparaturi
Stateam la coada intruna
Paine, banane, cafea, portocale, de toate
Si intodeauna dadeam lovitura
Luam peste rand
Cu mare aplomb si energie aproape revolutionara!
Jucam fotbal-foti in curte si il uram pe administratorul blucului vecin
Grasul, porcul cum il fluieram ne taia mingea de 13 lei
Ne trimitea la plimbare cum ne prindea
Il uram, mult si ne tot frecam ridichea cum sa ne razbunam....
Am gasit intr-o dupa-amiaza eu si Nelu
Sa-l asteptam dimineata pe fiu-sau, a lui porcu', cand venea de la lapte!
Asa am facut exact!
A doua zi de dimi, cand curtea era goala!
L-am prins cu doua sticle si un-doi i le-am spart.
Era in sandale si laptele i se scurgea pe picioare.
Ambele sticle s-au dus
I-am tras o palma si i-am zis lui taica-sau sa nu ii zica nimic!
Am jucat apoi fotbal intr- una si fara probleme...
Super si la porti din caramida!
Apoi am mers la scoala....
dar vorbeam mult in banca...
Scoala solida, Bastia nu gluma,
Pana cand Dira a vrut sa ma corijezeze si recilceze
Pe mine si pe un friend Sandu ne-a pus
Sa strangem sticle si borcane din toata clasa!
4 sticle de un litru si 4 borcane de castraveti
De cap de coleg...
Le strageam si notam intr-un caietel dictando
Apoi cu ele ne caram si le duceam
In marile pivnite catocombe ale scolii liceului Bastilia
Dar de aici cu o miscare doua
Ne umpelam plasele cu alte sticle goale
De sampanie, groase, verzi
Ce apoi cu bani grei le vindeam la un chios de langa strada 1 Mai!
Trei luni apoi am mancat isleruri, prajituri dulci gramada, batoane de ciocolata....
Ne-am pus burta la cale cu dulciuri gramada!
Asta da lovitura!
Pe ultra-bune-adevarat si cand eram pioneri fruntasi!
Jucam foti in curte la blocuri de dimineata pana seara!
Pana la epuizare..
Eram foarte fericit
Cand mama ma trimtea la cumparaturi
Stateam la coada intruna
Paine, banane, cafea, portocale, de toate
Si intodeauna dadeam lovitura
Luam peste rand
Cu mare aplomb si energie aproape revolutionara!
Jucam fotbal-foti in curte si il uram pe administratorul blucului vecin
Grasul, porcul cum il fluieram ne taia mingea de 13 lei
Ne trimitea la plimbare cum ne prindea
Il uram, mult si ne tot frecam ridichea cum sa ne razbunam....
Am gasit intr-o dupa-amiaza eu si Nelu
Sa-l asteptam dimineata pe fiu-sau, a lui porcu', cand venea de la lapte!
Asa am facut exact!
A doua zi de dimi, cand curtea era goala!
L-am prins cu doua sticle si un-doi i le-am spart.
Era in sandale si laptele i se scurgea pe picioare.
Ambele sticle s-au dus
I-am tras o palma si i-am zis lui taica-sau sa nu ii zica nimic!
Am jucat apoi fotbal intr- una si fara probleme...
Super si la porti din caramida!
Apoi am mers la scoala....
dar vorbeam mult in banca...
Scoala solida, Bastia nu gluma,
Pana cand Dira a vrut sa ma corijezeze si recilceze
Pe mine si pe un friend Sandu ne-a pus
Sa strangem sticle si borcane din toata clasa!
4 sticle de un litru si 4 borcane de castraveti
De cap de coleg...
Le strageam si notam intr-un caietel dictando
Apoi cu ele ne caram si le duceam
In marile pivnite catocombe ale scolii liceului Bastilia
Dar de aici cu o miscare doua
Ne umpelam plasele cu alte sticle goale
De sampanie, groase, verzi
Ce apoi cu bani grei le vindeam la un chios de langa strada 1 Mai!
Trei luni apoi am mancat isleruri, prajituri dulci gramada, batoane de ciocolata....
Ne-am pus burta la cale cu dulciuri gramada!
Asta da lovitura!
Pe ultra-bune-adevarat si cand eram pioneri fruntasi!
joi, 8 octombrie 2009
poezie-poveste-scriitura urbana din comunism!
Eram in city-ul Oradea
Niste adolescenti aiurea care nu se indoiau de istorie, blugi si cola
Intr-o primavara am ramas trasniti
Cand niste lazi-imense-cu inscriptii USA
Au aterizat langa Casa de cultura a Sindicatelor
Loc de mare inspiratie culturala
Au trecut saptamani si s-a inaugurat
Marea Expozitie Americana
Cu multe pliante!!!!
Super Americaaaa!
O iubeam de f de mult....
Si atunci a inceput la amiaza scandalul
Disparuse steagul american!
Nasol! Scandal! Etc! Chestie politica....
Am aflat apoi.....
Ca era Danila, golanul clasei, al mai turbat.
Il furase suindu-se pe strapotina de la intrare
Si fugise la iubita sa draga sa il dea cadou
Ea il premiase cu mult kiss-uri
In acest timp in oras se isterizasera baietii cu ochi albastri
Telefoane, conexiuni, au aflat ca el danila furase steagul
L-au sunat pe taica-su contabil tare la banca
I-au spus....
Stii fiul dvs.....
Iar el a sunat acasa unde nu raspundea nimeni si apoi la gagica lui
L-a cerut la telefon
Ei erau printre bezele...
tata contabilul a fost direct!
Sa duci steagul inapoi!
danila s-a executa!
Intr-o ora l-a returnat.....
Asa a fost life-ul in city-ul Oradea
Kafka-Ionescu-pe bune....
Si noi cu blugii, filmele la unguri...
si saptamnal muizca la sant! Pe bune!
Niste adolescenti aiurea care nu se indoiau de istorie, blugi si cola
Intr-o primavara am ramas trasniti
Cand niste lazi-imense-cu inscriptii USA
Au aterizat langa Casa de cultura a Sindicatelor
Loc de mare inspiratie culturala
Au trecut saptamani si s-a inaugurat
Marea Expozitie Americana
Cu multe pliante!!!!
Super Americaaaa!
O iubeam de f de mult....
Si atunci a inceput la amiaza scandalul
Disparuse steagul american!
Nasol! Scandal! Etc! Chestie politica....
Am aflat apoi.....
Ca era Danila, golanul clasei, al mai turbat.
Il furase suindu-se pe strapotina de la intrare
Si fugise la iubita sa draga sa il dea cadou
Ea il premiase cu mult kiss-uri
In acest timp in oras se isterizasera baietii cu ochi albastri
Telefoane, conexiuni, au aflat ca el danila furase steagul
L-au sunat pe taica-su contabil tare la banca
I-au spus....
Stii fiul dvs.....
Iar el a sunat acasa unde nu raspundea nimeni si apoi la gagica lui
L-a cerut la telefon
Ei erau printre bezele...
tata contabilul a fost direct!
Sa duci steagul inapoi!
danila s-a executa!
Intr-o ora l-a returnat.....
Asa a fost life-ul in city-ul Oradea
Kafka-Ionescu-pe bune....
Si noi cu blugii, filmele la unguri...
si saptamnal muizca la sant! Pe bune!
nobel for herta muller!
Da! E ultra ok! O autoare recunoscuta pentru franchetea ei, pentru felul direct si lipsita de ideea de a face un compromis, de consecventa de a prezenta lumea si universul autohton in perioada infernala comunista, a fost premiata cu Nobel. Bravoooooooooooooo! Marturisesc ca intodeauna cand am citit-o, in proza, interviuri, eseuri, etc am simtit-o ca o si o autoare f adevarata.
Dupa GASTE, un mic premiu meritat!
Filmul de scurt metraj 'DUPA GASTE" regia Doru Nitescu, scenariu Lucian Dan Teodorovici, o productie Paradox Film a fost recent remarcat intr-un fetsival de film, la Calarasi. Notabil, presedintele jurilului a fost Florin Mihailescu, un cineast remarcabil, autor al imagini unor filme remarcabile: Proba de Microfon, Mere Rosii, etc....
un promo al filmului CASANOVA IDENTITATE FEMININA, premiera in curand!
Un promo al recent incheiat film: CASANOVA IDENTITATE FEMININA. Cu Maria Dinulescu, Mimi Branescu, Petrica Nicolae, Costel Cascaval. Premiera s-ar parea in noimbrie!
sâmbătă, 3 octombrie 2009
muzeul tararnului roman....o insula de spiritualitate autohna..pe bune........
low Food Valahia Gusturilor si Muzeul Taranului Roman va invita la 
Ziua Recoltei
Pe 2, 3 si 4 octombrie, Targul Taranului se pregateste de toamna! Printre frunze ruginii si incalzit de un soare timid imbraca cojocul cel gros si impreuna va invita la o sarbatoare de inceput de recolta, vineri, sambata si duminica, in fiecare zi de la 9:00 la 18:00. Va asteptam la Muzeul Taranului Roman!
Ca un om gospodar, asa cum ii sta bine, s-a pregatit cu toate minunatiile toamnei. Pastrama de oaie, carnatii de porc sau de vita, lebar, muraturi, caltabos, toba si racituri sunt toate dichisite si nerabdatoare. Alaturi le vor sta un pahar cu vin sau unul cu must, sa rumeneasca obrajii!
Sambata si duminica, asa cum se cuvine in zi de sarbatoare, te asteapta pastrama la gratar si bulzuri aburinde numai bune de potolit cu un pahar de must adus de pe meleaguri indepartate, tocmai din Teleorman.
Un proiect educational realizat de Slow Food Bucuresti-Valahia Gusturilor si Muzeul Taranului Roman, impreuna cu Grupul de Initiativa Radu Anton Roman.
Informatii suplimentare pe www.targultaranului.ro
marți, 30 iunie 2009
in lucru....la Paradox Film...VIATA MEA SEXUALA.....un debut in film de Cornel George Popa
In lucru la Paradox Film, filmul de debut in lung metraj, Cornel George Popa, VIATA MEA SEXUALA. Pe acelasi subiect cu piesa cu titlul ononim, cu o distrbutie puternica: Gabriel Spahiu,
Cristina Florea, Vlad Zamfirescu, George Alexandru, Valentin Uritescu, Avram Iclozan. Filmat se pare cum se anunta modern si dinamic, deosebit de coerent, imaginea Marius Ivascu....
Cristina Florea, Vlad Zamfirescu, George Alexandru, Valentin Uritescu, Avram Iclozan. Filmat se pare cum se anunta modern si dinamic, deosebit de coerent, imaginea Marius Ivascu....
vineri, 26 iunie 2009
DUPA GASTE...........promo
Un mic promo de la scurt metrajul DUPA GASTE, scenariul: Lucian Dan Teodorovici, regia: Doru Nitescu, o productie Paradox Film, cu aceiasi echipa: producatori: Alexandru Iclozan, Marius Th Barna, un scurt care isi va incepe drumul prin lume in zilele urmatoare.....
Poate nu ar fi rau ca diferitele televiziuni din tara sa difuzeze mult, mult, mult mai mult scurt metraj....
miercuri, 17 iunie 2009
lipsa de caracter....
Ceea ce caracterizeaza, in chip nefericit, actuala societate este desavarsita lipsa de caracter. Nu degeaba, in trecut, un conducator venit din strainatate remarca: romanii nu au nevoie de talent, ci de caracter!
Orice e posibil! O lume in care politicieni sunt si jurnalisti. In care morala este extrem de comestibila...Atat in media, cat si in politica, orice e posibil!...Scoala, o lume in care profesoarele par adeseori niste femei de servici pe langa eleve. Nimeni nu produce mai nimic. Comertul e rege! Iar aici legea e: platile se amana. Cel mai 'power' jucator: statul....
Totusi, o lume in care fratii se mananca pe ei, in care notiunea de echipa e complet sabota, pentru ca fiecare e mai destept decat celalalt, fiecare poate sa-l scuipe pe colaboratorul lui anterior sau chiar pe cel care i-a intins o mana sau i-a deschis o lume, un spatiu, un univers.
Am cunoscut pe propia pielea atacuri fara jena-limita-abjectie. Pentru cineva care anterior a facut un scurt 'Mail Life', multipremiat, inca viu si modern, si doua filme: Fata in fata si Razboi in bucatarie, care chiar spun ceva, sa observ cum sunt atacat-lovit-obstructionat, cum sunt prezentat ignorandu-se complet aceste productii sau alte lucruri, imi aprartin, care apar in acest blog.... E ceva...
Basca, multi care ma injura, sunt niste 'personaje' care in fond pe bune nu au 'comis' nimic! Nimic! O poezie, o compunere, o proza care sa spun asa putin ceva...Nimic....E vremea nimicului!
Orice e posibil! O lume in care politicieni sunt si jurnalisti. In care morala este extrem de comestibila...Atat in media, cat si in politica, orice e posibil!...Scoala, o lume in care profesoarele par adeseori niste femei de servici pe langa eleve. Nimeni nu produce mai nimic. Comertul e rege! Iar aici legea e: platile se amana. Cel mai 'power' jucator: statul....
Totusi, o lume in care fratii se mananca pe ei, in care notiunea de echipa e complet sabota, pentru ca fiecare e mai destept decat celalalt, fiecare poate sa-l scuipe pe colaboratorul lui anterior sau chiar pe cel care i-a intins o mana sau i-a deschis o lume, un spatiu, un univers.
Am cunoscut pe propia pielea atacuri fara jena-limita-abjectie. Pentru cineva care anterior a facut un scurt 'Mail Life', multipremiat, inca viu si modern, si doua filme: Fata in fata si Razboi in bucatarie, care chiar spun ceva, sa observ cum sunt atacat-lovit-obstructionat, cum sunt prezentat ignorandu-se complet aceste productii sau alte lucruri, imi aprartin, care apar in acest blog.... E ceva...
Basca, multi care ma injura, sunt niste 'personaje' care in fond pe bune nu au 'comis' nimic! Nimic! O poezie, o compunere, o proza care sa spun asa putin ceva...Nimic....E vremea nimicului!
luni, 15 iunie 2009
daca e marti....sunt povestitorii de la sosea........la mtr
lecturi publice la MŢR
Sunt cărţi care te-au uns pe suflet! Pe autorii lor acum îi poţi asculta citind, comentând, descriindu-şi obsesiile şi tabieturile literare la seria de lecturi publice de la MŢR, „Povestitorii de la Şosea”.
Dincolo de traducerile în străinătate, cei mai preţuiţi scriitori români se întâlnesc lună de lună, la Clubul Ţăranului, cu publicul lor dintâi, cel mai drag, cel de acasă. Ascultă-i citind, întreabă-i multe şi mărunte!
Marţi, 16 iunie, la ora 19, va fi întâlnirea cu Lucian Dan Teodorovici şi Florin Lăzărescu.
Moderator: Simona Sora.
Lucian Dan Teodorovici va citi din cea mai recentă carte a sa, Celelalte poveşti de dragoste, publicată la Editura Polirom.Cartea conţine unsprezece texte care pot funcţiona atât ca proze de sine-stătătoare, cât şi ca nişte secvenţe ale unui roman a cărui temă centrală este ratarea dragostei. Iar ratarea se desfăşoară pe mai multe planuri, fiecare dintre „poveşti” aducând cu sine o nuanţă în plus, o idee în plus pentru a contura întregul. Lucian Dan Teodorovici a mai publicat până în prezent: Circul nostru vă prezintă, Atunci i-am ars două palme, Cu puţin timp înaintea coborârii extratereştrilor printre noi.
Florin Lăzărescu va citi la Clubul Ţăranului fragmente din Lampa cu căciulă, publicată tot la Editura Polirom. Cartea este o selecţie din povestirile scrise de autor în ultimii zece ani, reunite sub titlul celei mai cunoscute dintre acestea, Lampa cu căciulă, care a fost ecranizată în 2006, în regia lui Radu Jude şi care a obţinut peste 30 de premii la festivaluri internaţionale.Povestirile construiesc o carte despre copilărie, despre inocenţa pierdută a lumii contemporane. Fiecare personaj (indiferent daca e vorba despre copilul care îşi duce împreună cu tăică-su televizorul la reparat sau despre cel ce merge pe jos până la bâlci pentru a vedea Balena Goliat, despre paznicul de iaz care e „prieten” cu un crap ori despre bătrâna ce se îmbată aşteptând întoarcerea fiului său de la puşcărie) trăieşte într-un scurt timp o adevărată aventură, o drama ori o comedie – acestea reuşind să fie totodată fireşti, umane, dar şi spectaculoase.Florin Lăzărescu a mai publicat: Cuiburi de vâsc, Ce se ştie despre ursul panda şi Trimisul nostru special.
înapoi la pagina principală
Povestitorii de la Şosea
Dobrogea. Identităţi şi crize10-30iunie
Expo Dobrogea10 -30 iunie
Dantele şi broderii5 iunie - 25 iulie
Ateliere de creativitate
Târgul Ţăranului
Istoric Clădire Premii
Colecţii Gânduri. Rânduieli Descoperă muzeul singur
Al. Tzigara-Samurcas Horia Bernea Irina Nicolau Tatomir
a fost... se face urmează
Atelierul de creativitate Heresti-Casa de piatră Observatorul vizual Şcoala Satului Etnophonie Achiziţii. Donaţii
Cărţi obiect Cărţi Reviste Afişe CD şi DVD
Acasă Muzeu Obiecte Oameni Întâmplări Dacă revii Publicaţii MŢR film
Termeni legali. Hartă sit.© 2009 Muzeul Ţăranului Român. Toate drepturile rezervate.webmaster@muzeultaranuluiroman.ro
function launchWindow(url, features) {window.open(url, "_blank", features);}
var mid='um10';
function sm(fArg) {sh(mid);document.getElementById(fArg).style.display='block';mid=fArg;}
function sh(fArg) {document.getElementById(fArg).style.display='none';}
var t;
function sh_mn() {clearTimeout(t);document.getElementById('tmn11').style.visibility='visible';}
function hd_mn() {t=setTimeout("hd_tmn()",100);}
function hd_tmn() {document.getElementById('tmn11').style.visibility='hidden';}
sm('um10');
Sunt cărţi care te-au uns pe suflet! Pe autorii lor acum îi poţi asculta citind, comentând, descriindu-şi obsesiile şi tabieturile literare la seria de lecturi publice de la MŢR, „Povestitorii de la Şosea”.
Dincolo de traducerile în străinătate, cei mai preţuiţi scriitori români se întâlnesc lună de lună, la Clubul Ţăranului, cu publicul lor dintâi, cel mai drag, cel de acasă. Ascultă-i citind, întreabă-i multe şi mărunte!
Marţi, 16 iunie, la ora 19, va fi întâlnirea cu Lucian Dan Teodorovici şi Florin Lăzărescu.
Moderator: Simona Sora.
Lucian Dan Teodorovici va citi din cea mai recentă carte a sa, Celelalte poveşti de dragoste, publicată la Editura Polirom.Cartea conţine unsprezece texte care pot funcţiona atât ca proze de sine-stătătoare, cât şi ca nişte secvenţe ale unui roman a cărui temă centrală este ratarea dragostei. Iar ratarea se desfăşoară pe mai multe planuri, fiecare dintre „poveşti” aducând cu sine o nuanţă în plus, o idee în plus pentru a contura întregul. Lucian Dan Teodorovici a mai publicat până în prezent: Circul nostru vă prezintă, Atunci i-am ars două palme, Cu puţin timp înaintea coborârii extratereştrilor printre noi.
Florin Lăzărescu va citi la Clubul Ţăranului fragmente din Lampa cu căciulă, publicată tot la Editura Polirom. Cartea este o selecţie din povestirile scrise de autor în ultimii zece ani, reunite sub titlul celei mai cunoscute dintre acestea, Lampa cu căciulă, care a fost ecranizată în 2006, în regia lui Radu Jude şi care a obţinut peste 30 de premii la festivaluri internaţionale.Povestirile construiesc o carte despre copilărie, despre inocenţa pierdută a lumii contemporane. Fiecare personaj (indiferent daca e vorba despre copilul care îşi duce împreună cu tăică-su televizorul la reparat sau despre cel ce merge pe jos până la bâlci pentru a vedea Balena Goliat, despre paznicul de iaz care e „prieten” cu un crap ori despre bătrâna ce se îmbată aşteptând întoarcerea fiului său de la puşcărie) trăieşte într-un scurt timp o adevărată aventură, o drama ori o comedie – acestea reuşind să fie totodată fireşti, umane, dar şi spectaculoase.Florin Lăzărescu a mai publicat: Cuiburi de vâsc, Ce se ştie despre ursul panda şi Trimisul nostru special.
înapoi la pagina principală
Povestitorii de la Şosea
Dobrogea. Identităţi şi crize10-30iunie
Expo Dobrogea10 -30 iunie
Dantele şi broderii5 iunie - 25 iulie
Ateliere de creativitate
Târgul Ţăranului
Istoric Clădire Premii
Colecţii Gânduri. Rânduieli Descoperă muzeul singur
Al. Tzigara-Samurcas Horia Bernea Irina Nicolau Tatomir
a fost... se face urmează
Atelierul de creativitate Heresti-Casa de piatră Observatorul vizual Şcoala Satului Etnophonie Achiziţii. Donaţii
Cărţi obiect Cărţi Reviste Afişe CD şi DVD
Acasă Muzeu Obiecte Oameni Întâmplări Dacă revii Publicaţii MŢR film
Termeni legali. Hartă sit.© 2009 Muzeul Ţăranului Român. Toate drepturile rezervate.webmaster@muzeultaranuluiroman.ro
function launchWindow(url, features) {window.open(url, "_blank", features);}
var mid='um10';
function sm(fArg) {sh(mid);document.getElementById(fArg).style.display='block';mid=fArg;}
function sh(fArg) {document.getElementById(fArg).style.display='none';}
var t;
function sh_mn() {clearTimeout(t);document.getElementById('tmn11').style.visibility='visible';}
function hd_mn() {t=setTimeout("hd_tmn()",100);}
function hd_tmn() {document.getElementById('tmn11').style.visibility='hidden';}
sm('um10');
joi, 21 mai 2009
poster afis Casanova...........
Un afis in lucru al filmului 'Casanova, identitate feminina'..............on va voire!
comunismul..............la 20 de ani..............reflexiv...
O campanie, Comunismul cu burta goala'..... care o descopar in media imi comfirma ca ceea ce am inceput cu cativa ani, un ciclu, diferite filme, un lung-metraj documentar 'Comunismul la gura sobei'
sunt de mare actualitate, iar directia stilistica si de conceptie ceea ce am dezvoltat-o cu Lucian Dan Teodorovici de marea actualuite si indubitabil pionerat...a se vedea promu-rile din anul precedent postate aici, al unor filme prezentate in festivaluri, Miercurea-Ciuc-2007, Ippif2007...studiul documentarist al comunismului nu si-a epuizat temele, iar ceea ce am relizat e un demers auctorial de neignorat..................................
sunt de mare actualitate, iar directia stilistica si de conceptie ceea ce am dezvoltat-o cu Lucian Dan Teodorovici de marea actualuite si indubitabil pionerat...a se vedea promu-rile din anul precedent postate aici, al unor filme prezentate in festivaluri, Miercurea-Ciuc-2007, Ippif2007...studiul documentarist al comunismului nu si-a epuizat temele, iar ceea ce am relizat e un demers auctorial de neignorat..................................
cateva zile la cannes...........
Am fost cateva zile la Cannes, pentru posibile contacte. Indubitabil un festival urias, un market, un eveniment, etc! Filme, companii, distribuitori o lume uriasa in plina miscare. Sunt cateva directii posibile in spatiul francez, german, spaniol, canadian, etc...
Standul romanesc e unul dintre cele mai 'mignione', pe unica 'plasma' apar filmele autohtone trimise de companii interesate, un promo care sa reuneasca productiile autohtone, extrem de simpul a fi facut, nu apare. Probabil inceputul, e dificil a la 'long'...En fin...
Remarcabil sunt prezentarile spatiului rusesc, baltic, etc, diferiti distribuitori interesati si de altceva. Dar si prezentari de posible colaborari si dezvoltari de subiecte.
Ce pacat ca in market nu suntem prezenti cu un stand, care ar putea reuni distribuitori autohtoni si crea anumite eveniment care sa faca mai prezenta productiile autohtone..
Standul romanesc e unul dintre cele mai 'mignione', pe unica 'plasma' apar filmele autohtone trimise de companii interesate, un promo care sa reuneasca productiile autohtone, extrem de simpul a fi facut, nu apare. Probabil inceputul, e dificil a la 'long'...En fin...
Remarcabil sunt prezentarile spatiului rusesc, baltic, etc, diferiti distribuitori interesati si de altceva. Dar si prezentari de posible colaborari si dezvoltari de subiecte.
Ce pacat ca in market nu suntem prezenti cu un stand, care ar putea reuni distribuitori autohtoni si crea anumite eveniment care sa faca mai prezenta productiile autohtone..
duminică, 19 aprilie 2009
Hristos a Inviat!....
Fie ca lumina gandului ceresc sa ne fie aproape, in fiecare clipa si de azi si maine si zilele ce vor veni...Fie ca in aceasta frumoasa zi de primavara sa ne regasim bucuriile si frumusetile interioare care fac ca viata sa nu ne fie gratuita si disperata...Pe acest mic bog, asez alaturi de randurile mele, cu umilinta, cateva randuri culese cu smerenie....
Psalm
de Tudor Arghezi
Ruga mea e fara cuvinte,
Si cantul, Doamne, mi-e fara glas.
Nu-ti cer nimic. Nimic nu ti-aduc aminte.
Din vesnicia ta nu sunt macar un ceas.
Nici rugaciunea, poate, nu mi-e rugaciuen,
Nici omul meu nu-i, poate omenesc.
Ard catre tine-ncet ca un taciune,
Te caut mut, te-nchiupui, te gandesc.
Ochiul mi-e viu, puterea mi-e intreaga
Si te scrutez prin prin albul tau vesmant
Pentru ca mintea sa poaet sa-nteleaga
Neingenunchiata firii pe pamant.
Sageata noptii zilnic virful-si rupe
Si zilnic se-ntregeste cu metal
Sufletul meu, deschis ca sapte cupe,
Asteapta o ivire din cristal,
Pe un stergar cu brie de luminina.
Spune-mi tu Nopate, martor de smarald,
In care-anume floare si tulpina
Dopseste sucul fructului Sau cald?
Gatita masa pentru cina,
Ramane pusa de la pranz
Sint, Doamne, prejmuit ca o gradina,
In care paste un manz.
din 'Cuvinte potrivite'......
Am mai cules din lumea virtirtuala cu ingaduiat autorilor doua texte, cu gandul sa le fac si mai mult publice, sa circule si sa infrumseteze sufletul omului, asisderi sa asez in acesta mica fereastra ceea ce e buna simtire.....
Psalm
de Tudor Arghezi
Ruga mea e fara cuvinte,
Si cantul, Doamne, mi-e fara glas.
Nu-ti cer nimic. Nimic nu ti-aduc aminte.
Din vesnicia ta nu sunt macar un ceas.
Nici rugaciunea, poate, nu mi-e rugaciuen,
Nici omul meu nu-i, poate omenesc.
Ard catre tine-ncet ca un taciune,
Te caut mut, te-nchiupui, te gandesc.
Ochiul mi-e viu, puterea mi-e intreaga
Si te scrutez prin prin albul tau vesmant
Pentru ca mintea sa poaet sa-nteleaga
Neingenunchiata firii pe pamant.
Sageata noptii zilnic virful-si rupe
Si zilnic se-ntregeste cu metal
Sufletul meu, deschis ca sapte cupe,
Asteapta o ivire din cristal,
Pe un stergar cu brie de luminina.
Spune-mi tu Nopate, martor de smarald,
In care-anume floare si tulpina
Dopseste sucul fructului Sau cald?
Gatita masa pentru cina,
Ramane pusa de la pranz
Sint, Doamne, prejmuit ca o gradina,
In care paste un manz.
din 'Cuvinte potrivite'......
Am mai cules din lumea virtirtuala cu ingaduiat autorilor doua texte, cu gandul sa le fac si mai mult publice, sa circule si sa infrumseteze sufletul omului, asisderi sa asez in acesta mica fereastra ceea ce e buna simtire.....
| | XHost | | | Credit Avantajos: Aplica online pentru un imprumut rapid la domiciliu de la Provident. | | site web | |
MINUNEA ÎNVIERII
"As vrea ca, întotdeauna, bisericile sa fie pline ca de Paste"
- Parinte Savatie, de ce lumea devine mai evlavioasa anume în ajunul sarbatorilor?
- Mi se pare ca, înainte de orice eveniment mai mare sau mic din viata omului, fiecare se reculege, se interiorizeaza, îsi recapituleaza cumva anii traiti. De ce spun asa? Fiindca sarbatorile pe care le avem se repeta în fiecare an, dar de fiecare data sunt cumva altfel, pentru ca viata noastra a devenit alta si, implicit, noi suntem altii. Ajungând în preajma sarbatorilor, avem un prilej de a constata niste lucruri: ca timpul trece si ca noi suntem mai buni sau mai rai.
- Împartasindu-ne, fagaduim sa nu tinem nici o suparare. Exista o limita a iertarii si a tolerantei?
- Iertarea nu trebuie sa revina în viata noastra numai cu ocazia Postului sau a sarbatorilor. Iertarea este o stare permanenta a crestinului, ea înseamna marinimie si arata toata maretia omului. Fiecare dintre noi are neputintele sale, pentru care ar vrea sa fie iertat. A ierta înseamna a-l întelege pe celalalt, a te identifica cu el, a trai pentru el si prin el. Iata toleranta, dragostea crestina.
- Totodata, sperând ca vor fi iertati, multi pacatuiesc cu buna stiinta si îndraznesc sa se compare cu altii, "si mai pacatosi". La ce aduce aceasta competitie trufasa?
- Noi, crestinii, avem un singur etalon la care ne raportam - Hristos. Atunci când Mântuitorul a spus: "Fiti desavârsiti precum Tatal vostru ceresc desavârsit este", El ne-a aratat ca drumul desavârsirii crestine nu are limita si ca nimeni, niciodata, nu o poate atinge. Prin aceasta, Hristos a vrut sa puna stavile mândriei omenesti. Hristos ne spune: "Nu va comparati cu oamenii, ci cu Dumnezeu: daca vreti sa stiti cine sunteti, daca vreti sa stiti adevarata voastra stare, aflati ca voi ati fost facuti pentru desavârsire".
- Cum credeti, de unde la moldoveni atâta invidie si rautate, atâta goana dupa bani?
- Bogatiile pe care le au crestinii nostri, fala si invidia lor nu fac decât sa descopere adevarul despre sufletele acestora. Acolo unde este invidie, goana dupa bogatie, vorbire de rau, nu mai poate fi loc pentru harul lui Hristos. Sa ne gândim ca ceea ce avem în plus este furat de la aproapele nostru - cel care flamânzeste în gari, moare în guri de canal. Dumnezeu a lasat pe pamânt bunuri pentru toti oamenii, nu numai pentru unii, si ele ar fi ajuns la toti, daca nu ar fi mândria si invidia.
"A venit timpul sa descoperim
adevarata ortodoxie..."
- Parinte, de ce se crede ca Biserica nu este sau nu poate fi suficient de convingatoare pentru a depasi actuala criza spirituala?
- Atunci când spunem Biserica Ortodoxa, trebuie sa ne oprim putin si sa ne întrebam daca ceea ce întelegem noi prin Biserica Ortodoxa este într-adevar biserica pe care ne-a lasat-o Iisus Hristos. Suntem pusi în fata unei mari dileme, pentru ca raspândirea cartilor Parintilor trezeste nevoia de a schimba programa de studii din facultatile de teologie ortodoxa. Noi am mostenit foarte-foarte multe învataturi care ne-au venit prin filiera romano-catolica si care sunt nu de cea mai buna calitate, fiind culese de episcopii nostri de altadata care plecau la studii la scolile din Apus. Acum, a venit timpul sa descoperim adevarata ortodoxie, care, atunci când este propavaduita, nimeni nu poate sta nepasator în fata frumusetii ei. Dovada este faptul ca ortodocsii care au plecat în Apus, cum îl avem pe parintele Sofronie Saharov sau pe Mitropolitul Antonie al Surojului, i-au fascinat pe occidentali.
- În ce consta frumusetea credintei noastre?
- Frumusetea ortodoxiei sta în traditia ei, pe care nu o au ceilalti. Daca s-ar reveni la adâncimile slujbelor noastre, daca s-ar cunoaste scrierile Sfintilor nostri si întelepciunea crestina din primele secole, pastrate doar la noi, lucrurile ar sta altfel. Noi avem multe de spus. Noi avem ceea ce poate avea mai frumos crestinatatea, pentru ca am mentinut legatura cu cele mai îndepartate timpuri ale crestinismului, legatura pe care au pierdut-o ceilalti. Dar, din pacate, toate acestea sunt necunoscute, nu doar credinciosului simplu, ci chiar, cu tristete o spun, multora dintre preoti.
- Ce ar trebui sa facem în aceasta situatie?
- Sa ne împartasim mai des, nu numai la Paste si în posturi, caci liturghia se face în fiecare duminica. Sa nu mergem la biserica doar ca sa ne uitam cum cânta acela sau cum s-a îmbracat cutare, ca sa ne spunem pasurile si sa ne mai bârfim. Sa atragem mai multa atentie aproapelui nostru, sa ne ajutam între noi, sa restabilim sentimentul comunitatii care s-a pierdut, ca aceasta înseamna Biserica - adunare plina de dragoste.
- Parinte, oamenii cauta sa se simta comod în biserica...
- Spunea Sfântul Filaret al Moscovei: "Decât stând drept si sa te gândesti la picioare, mai bine asaza-te si gândeste-te la Dumnezeu", daca e sa ne referim la faptul ca în bisericile noastre se sta în picioare. Însa, la o slujba facuta bine, nici nu simti "oboseala".
"La biserica nu venim numai ca sa cerem,
ci ca sa-l primim pe însusi Hristos..."
- Multi enoriasi nu înteleg ce se spune în timpul slujbei... Trebuie sa avem o pregatire atunci când mergem la biserica?
- Ce sa zic? Nu fiecare om ajunge sa citeasca atâtia psalmi ca sa-i stie pe de rost. Da, daca esti calugar si stai în fiecare zi la slujba, le stii mai bine. Saracul om, însa, de unde sa le stie, daca vine doar duminica la biserica si atunci îi aude pe cei din strana care fac competitie la lectura. Preotul trebuie sa-si pregateasca enoriasii, aceasta este datoria lui, sa explice oamenilor slujba si Scriptura. Dar unde nu este aceasta, sa ne adunam cu gândul si sa ne rugam în sinea noastra: "Doamne ajuta! Doamne iarta! Pomeneste pe cutare...". Sa repetam câteva cuvinte simple, pe întelesul nostru si sa nu ne tulburam din cauza celor din jur. Am facut spectacol din slujba, unde fiecare îsi demonstreaza calitatile vocale si teatrale. Pe când crestinismul este simplitate, sobrietate, modestie. Iata la ce ar trebui sa se întoarca bisericile noastre.
- Cum restabilim legatura cu duhovnicul?
- Parintele Sofronie spunea: "Sa nu faci din duhovnicul tau un pianist". Adica, sa ceri de la el sa-ti raspunda la toate întrebarile, apasând pe toate clapele, ca melodia sa sune asa cum ai vrut tu. Tu mergi la duhovnic cu credinta, înainte de aceasta rugându-te lui Dumnezeu, ca Dumnezeu sa puna cuvântul cel bun în gura duhovnicului tau, care poate fi oricare dintre preoti. Si fiecare va primi raspunsul dupa fapta sa. Parintele Rafail Noica spunea: "Duhovnic bun este cel care sta acum în pantofii tai, parinte. Aici si acum".
- Ce le-ati spune celor care nu merg la biserica, sustinând ca au gasit legatura lor cu Dumnezeu?
- Ma bucur ca exista oameni care au gasit legatura cu Dumnezeu stând acasa. Mai era un om care statea acasa, Corneliu Sutasul, romanul din Faptele Apostolilor. Era foarte milostiv si, rugându-se odata, a venit îngerul Domnului si l-a înstiintat ca e bine ce face, dar nu e destul si ca trebuie sa mearga la mare, unde-l va gasi pe Petru si acela îi va spune cuvintele vietii vesnice prin care se va mântui. Care sunt aceste cuvinte? Taina Bisericii, cuvintele despre împartasanie. Pentru ca la biserica nu venim numai ca sa cerem, ci ca sa-l primim pe însusi Hristos. Iata aceasta taina nimeni nu o are acasa, oricât de bun ar fi.
- Un cuvânt de Paste, parinte...
- As vrea ca bisericile de pretutindeni sa fie întotdeauna pline ca de Paste si bucuria pe care o avem atunci sa o avem întotdeauna, caci acesta este crestinismul - religia învierii, religia bucuriei.
Intro | Biografie | Interviuri | Publicatii | Antologie de poezii | Arhiva articole | Legaturi |  en français | |||||||||||
| |||||||||||
| © 2004 Cristian Bãdiliţã, design Cristina Tudosie & Sebastian Stan |
sâmbătă, 11 aprilie 2009
regrete.............
Luciat, 'terorista' isi ingheata propiul blog. Un blog literar extrem de vizitat-citit-gustat-apreciat-etc....Un blog 'mai tare', decat multe reviste literare, cronicari, etc Multe reactii....Sa speram ca va reveni. Era primul blog pe care l-am descoperit, unul dintre cele mai notabile, echilibrate, intradevar profund.....
joi, 9 aprilie 2009
pentru....mai multa difuzare de film romanesc....
In pofida multor demersuri din media pentru 'etern reformarea concursului CNC', difuzarea filmului romanesc este in continuare ignorata, atat principial, cat si prin masuri punctuale...
In multe state europene, exista pentru peliculele europene sau cele autohtone, un numar de bilete din star rezervate in sali....Iar la 'tembeliziuni', fie ca esti in Grecia, Turcia, Franta, Italia, numarul de pelicule nationale este care dai zapand televizorul, este mult mai mare decat banuim...
In multe state europene, exista pentru peliculele europene sau cele autohtone, un numar de bilete din star rezervate in sali....Iar la 'tembeliziuni', fie ca esti in Grecia, Turcia, Franta, Italia, numarul de pelicule nationale este care dai zapand televizorul, este mult mai mare decat banuim...
razboi in bucatarie.........pe TVR 1
Pe 13.04.2009 ora 22.00 va fi pe TVR 1 filmul "Razboi in bucatarie"....Ma bucur mult, un subiect dificil, care cred ca mai pastreaza emotia, dar 'on va voire'...Imi amintesc ca l-am vazut cu cativa ani la Oradea, Tg Mures, in fata unor sali pline, de tineri, care care au parut complet conectati de film, fara nici o reactie adversa, apropo de un subiect f dificil, la care ei erau extrem de sensibili....
tipical............ca la romani..........
Dupa ce recent salutasem aparitia unui nou fetival de film, la Iasi, iata ca reactiile sunt diferite si extrem de relevatoare pentru spiritul-mentalitatea-autohtona de aici de pe 'malurile Dambovitei'. Cativa selectioneri, organizatori, etc, de alte festivaluri autohtone au si redactat tipic o petitie de protest pentru suma primita de la CNC de epica proaspatului anuntat festival....Natural pe mentalitea adica 'mai sunt unii care vor sa faca ceva'....sa nu 'fim noi unici'..sa moara! etc....Jenant si murdar, ignorand ca Iasi, unde e mai mult de cat un fenomen Polirom sau ca evenimentul va fi pregatit de cativa 'youngs' cum am fost cu toti!..Sincer, nu imi ramane decat sa le urez sincer succes celor de la Iasi!
duminică, 22 martie 2009
...despre cel ce le stie foarte bine pe toate........
Un personaj. Exista, in viata de zi cu zi, un 'personaj'. Un tip care le stie pe toate. Cel mai bine, fara replica, fara greseala. El stie cel mai bine, ce, cum, unde si pe ce traseu se poate face ceva....Iti da sfaturi non-stop, te conseleiaza, nimic nu -i place, totul e reparabil-perfectibil-super fain eventual sa beneficieze de corectia sa.....Dar el nu facut nimic, rien, nu a produs, realizat, muncit la ceva anume. Nimic. Dar el le stie pe toate. Perfect! Un pseudospecialist...frustrat, de care e cel mai bine sa te feresca viata sa te interesctezi.....
new filmfestival.....la iasi!
Un festival de film se anunta. La Iasi. Nu strica. Chiar foarte bine. Dupa experienta de la Cluj, why not si la Iasi, mai ales ca in oras exista 'fenomenul POLIROM', ce mult si surprinzator de bine a evoluat pentru cartea romanesca'. E de asteptat multe lucruri f well!
Din septembrie, Iasul va avea un nou festival de film
Din septembrie, Iasul va avea un nou festival de film
Intre 25 septembrie si 3 octombrie, Asociatia Romana de Film Independent – ARFI si Primaria Municipiului Iasi in parteneriat financiar si cultural cu Centrul National al Cinematografiei organizeaza prima editie a IIFF – Festivalul International de Film de la Iasi.
IIFF – Festivalul International de Film de la Iasi va fi un eveniment anual major, despre care organizatorii spun ca va avea "o viziune proaspata, neconventionala, si o atmosfera efervescenta". Presedintele Festivalului este regizorul, scenaristul si producatorul Ciprian Alexandrescu.
Festivalul va fi structurat pe mai multe sectiuni:
1. Competitie
a. Lung metraj
b. Scurt metraj
c. Documentar
d. Animatie
2. Avanpremiere – Filme prezentate in premiera nationala
3. ALT-FEL – Sectiune de filme experimentale, realizate de cineamatori.
4. Made In... – Sectiune in care vor fi prezentate filme din doua tari (in fiecare an Romania si inca o tara invitata).
5. Retro-Spective – Prezentarea unei personalitati din cinema si a filmelor sale
6. CineLABS – Ateliere de regie, imagine si scenaristica incepute cu 3-4 luni inainte de Festival, si care au ca finalitate realizarea a 3 scurt metraje care vor fi prezentate in cadrul Festivalului.
7. MediaDesk
8. CineCORT – Filme in aer liber
In luna aprilie va demara Programul CineFAN, parte integranta a IIFF, care este conceput ca un proiect educational de cultura cinematografica in cadrul Festivalului IIFF, avind o componenta locala si una nationala.
Programul CineFAN doreste sa reobisnuiasca publicul tinar cu filmele romanesti, mesajul lui fiind "Din Dragoste de Cinema". El se vrea o apropiere "prietenoasa" a publicului de filme.
Programul CineFAN este dedicat cineamatorilor, de orice virsta ar fi ei. Obiectivul lui este sa formeze si sa readuca publicul in salile de cinema cu ajutorul unor evenimente care sa gazduiasca atit filme foarte bune cit si invitati cit mai interesanti care sa "explice" pasii nasterii unui film, a unei povesti.
Iubitorii de film, cinefilii din Iasi direct, iar cei din tara indirect – pe internet, se vor intilni cu tinerii regizori romani si vor descoperi magia filmului, dar vor participa si in ateliere de creatie de film, unde vor realiza scurt metraje.
Toate informatiile legate de Programul CineFAN vor fi disponibile la nivel national pe site-urile www.cinefan.ro
si www.iasifilmfest.ro .
civice 1.....decapitare ANA
Aflu din presa ca Agentia Nationala Antidrog este desfintata fiind trecuta partial in structura M.A.I, iar la Ministerul Sanatatii, o parte din centre. Multe reactii, pe buna dreptate nefavorabile, emisiuni pe la Realitate cu S.T. si S. R. S. a sa e la romani, daca o treba incepe sa functioneze, atunci hai sa inventam-schimbam ceva ca sa o luam iara de la capat. Sa de ce sa nu complicam lucrurile. Un pas inante, doi inapoi....Si cand te gandesti ca, subiectul acestei structuri este o problema a civilizatiei contemporane fata de care solutiile sunt hm departe....
sâmbătă, 21 martie 2009
petitie la petitie..........
Dupa recent incheiatul concurs CNC, Cristi Mungiu iese la rampa cu o petitie publica. Multe pagini, despre slabiciunile sistemului, natural ale concursului din a carui juriu functionase si Cristi. Nimic in scris, nici un rand, despre ceva cu adevarat problematic. Faptul ca pana una alta, scenariul, e punctat la 50%, desi e baza viitorului film, iar la cateva editii precedente in derulare, scenarii de nota 4 sau 5 au castigat in fata alatora de 7 sau 8.....Nu pot sa nu remarc, raspunsul pe care il da Cristi Comeaga. Uman, argumentat, dar si dureros, a se citi in Jurnalul National...Ce pacat ca nu se strang energiile si pentru cateva chestiuni concrete, intre care ar fi si crearea de parghii care sa favorizeze difuzarea in sali a filmului romanesc sau, daca nu promovarea, macar existenta normala la televiziuni....Ar limpezi mult apele si lucrurile...Ca sa nu mai vb de exasperarea multora despre faptul ca ne tot 'macdonalizam'.
p.s. Un scurt metraj scris de Paul Pavel Gheo, a iesit tocmai sub linie. dar ne ne dam batuti...Iar la documentare un proiect de lung dupa cartea TOVARASE DE DRUM nu a fost prea agreat de juriul desi in componenta sa era: Alecu Solomon si dna Viorica Bucur. In sesiunea precednta l-a rejectat dl Ujica, desi caracterul eminamente documentar al carti si al subiectului a fost in repetate randuri recunoscut!?!
p.s. Un scurt metraj scris de Paul Pavel Gheo, a iesit tocmai sub linie. dar ne ne dam batuti...Iar la documentare un proiect de lung dupa cartea TOVARASE DE DRUM nu a fost prea agreat de juriul desi in componenta sa era: Alecu Solomon si dna Viorica Bucur. In sesiunea precednta l-a rejectat dl Ujica, desi caracterul eminamente documentar al carti si al subiectului a fost in repetate randuri recunoscut!?!
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)